Povestea programului guvernamental laptele si cornul a inceput acum 12 ani, cand guvernul condus de Adrian Nastase a dat o ordonanta de urgenta si a introdus produsele lactate si de panificatie in scoala. Masura facea parte din programul national antisaracie si isi propunea sa ii invete pe copii sa manance sanatos dar mai ales sa ii atraga la scoala pe cei care proveneau din gruprurile vulnerabile. Inca de la inceput programul a starnit discutii fiind privit ca o masura electorala iar nutritionistii nu sunt de acord cu indoparea copiilor cu paine.

Parerea mea este ca ideea programului este buna, dar prost aplicata. E trist, dar de cele mai multe ori, produsele sfarsesc la cosul de gunoi. Aproape jumatate dintre copii arunca la gunoi produsele ce costa statul roman aproximativ 100 de milioane de euro pe an.

Am ramas placut surprins cand copilul meu care invata la Scoala nr. 10 din Bacau, a venit acasa si mi-a spus ca doamna lui invatatoare le-a cerut sa vina cu legume si fructe ca drept pachetel pentru scoala. Zile fixate de doamna invatatoare cu legume, si zile cu fructe. Toata clasa.
Excelent ! De admirat. Nu am informatii daca si la alte clase sau alte scoli este la fel, dar este de admirat aceasta gandire.

In Canada, ( desi au problemele lor cu rata de obezitate) am vazut in timpul unei competitii sportive, cum sustinatorii din tribune scoteau frumos dintr-o gentuta legume taiate si le rontaiau. Morcovi, ardei, ridichi, etc.  De rontatit…exact cum rontaim noi seminte pe stadion.

Propun Consiliului Local ce se va constitui dupa alegerile din 5 Iunie , gandirea unui program pentru sustinerea elevilor cu fructe si legume cumparate de la agricultorii autohtoni.

 Poate unii dintre noi nu au timp sa le faca pachet pentru scoala si prefera sa le dea bani de buzunar si…se descurca ei, sunt destule chioscuri prin zona de unde isi pot cumpara ceva de mancare. De mancare sau de rontait: chipsuri, biscuiti, un suc acidulat, daca le e sete.

Altii dintre noi sunt poate cuprinsi de avant parintesc si isi fac timp dimineata pentru pachetul cu mancare! Dar nu prea stiu cu ce. Imaginatia noastra in materie de gastronomie e cam plapanda la ore matinale. O felie de salam asezata pe o felie de paine unsa cu unt e foarte bine, copilul are nevoie de proteine si salamul ii place la nebunie. Sau parizer, daca nu se intampla salam prin frigider, putin cascaval sau o felie de branza.

Nu mai bine stam noi stramb si gandim drept, si sa facem ceva cu cap ?
Propun legume si fructe, pe modelul doamnei invatatoare de la scoala nr 10.

Greu de realizat ceva bun in tara, orasul asta,  si fara ca interesele financiare ale politicienilor sa primeze.

Ziarul Deşteptarea ne relata zilele acestea ” tendențios” şi cu ” invidie” cum cel ce a condus sportul băcăuan ani buni la rând, un mare liberal, Gabriel Lupu Stănica, este pârât in 7 dosare ce sunt pe rol la Judecătoria Bacău, unde partea vătămată ar fi chiar clubul sportiv patronat de C.L. Bacău.
Pentru că domnii de la Deşteptarea sunt răi şi invidioşi, vă invit eu să facem o incursiune prin meandrele pamfletului cu Mesia sportului băcăuan, cel ce a ridicat la nivel mondial atât handbalul, voleiul, cât şi sporturile individuale.

Atențiune, urmează un pamflet !

Dacă in filmul „Lupul de pe Wall Street” , era protagonist  Leonardo Di Caprio, tânărul făcător de bani care trăgea pe nas cocaina direct de pe fesele unei frumoase mulatre, pamfletul nostru incepe cu domnul Lupu ce trage bani pe nas de pe fesele bugetului local 🙂

Ce să mai !? Dintr-un simplu asistent mediocru la catedra de volei a Facultății de Sport,  a ajuns mare jucător la bursă. La bursa zvonurilor se spune că domnul Lupu stă bine pe caşcaval , pe corecte şi pe competențe.
Tot pe corecte are şi un doctorat in sport, care dacă ar fi plagiat ar fi un plagiat original.

Starul nostru este posesorul unei frumoase maşini Audi A6.
Dom’le, mă roade pizma…nu mai pot să dorm noaptea când văd cum işi pot lua unii maşini de 50.000 euro din salariu. Pai da, dacă nu bea şi nu fumează…exact ca Adrian Videanu.

Gurile rele şi spurcate ne spun, ba că el ar mai fi implicat şi in alte afaceri profitabile…dar din umbră, din spate, ba că la Bazinul de Inot ar face combinații cu un club privat pe care il iartă la facturile lunare, ba că are cinci servicii şi 6 salarii, ba că, ba că, ba că…
Lume rea, dom’le, lume rea.

Pentru a-i da dreptul totuşi la replică , i-am dat „bip” pe telefonul mobil şi m-a sunat domnia sa ( pentru că el este cel cu bani, nu eu ).
Iată cum a decurs convorbirea :

-Să trăiți, domn’ director , Adrian Gavriliu la telefon…preferatul dumneavoastră ! 😉

-Salut , Gavrilică! 

-Gavriliu, domnule, nu Gavrilică, ce-ar fi să vă spun şi eu Lupulică in loc de Lupu!?….dar , mă rog, cum vreți. 

-Voiam să vă intreb ceva…….

-Adriane, nu pot tată, nu sunt bani la primărie. Poate la anu’ te ajut pe sport, când ii prostim iar pe băcăuani.

-Stați un pic, că nu v-am rugat incă nimic.

-A !

-Voiam doar sa va intreb : de unde ați avut dom’le bani să vă luați Audi A6 ??

-Ăăăă, Adriane, eşti obraznic, cum de unde am avut!? Din banii noştri !

-Cum adică din banii noştri domnule Lupu? Adică ai mei, ai băcăunilor şi ai d-voastră?

-Nu, măi, de ce-mi răstălmăceşti cuvintele ? Ai mei si ai soției care este medic, plus că eu fac meditații pe sport, exact cum făcea Iohannis .

– Păi, şi alți profesori care fac meditații de ce nu au Audi A 6 ?

-Eiii, şi tu acum…..Ghinion!!!

-Şi ştii ceva? Nici nu este scumpă maşina şi nici dotată, am avut de ales intre Audi A6 şi un Logan culoarea untului.

-Cum aşa? Şi ați făcut efortul să renunțați la Logan?

-Spre exemplu, maşina este foarte simplă la dotări :
– geamurile se oscilobatează manual ;
-portbagajul se deschide cu piciorul, ca poarta lu’ bunică ‘miu ;
– am ventilator de cameră şi in spate şi pe bord, fară climă;
– scaunele sunt de autobuz ;
– volanul este de Dacie 1300;
– in loc de MP3, mi-am comandat-o cu pickup şi parbrizul nu este cu senzori şi alte fițe de Logan…. este celofan de la sera lu’ unchiu.
-cu spatele nu merge, doar cu fața, să pot demara in trombă când m-or fugări angajații pe care i-am tot păcălit.

Atat doar că am două ceasuri la bord. Unul imi arată cursul valutar actualizat in euro, iar altul in dolari. Tre’ sa stiu şi eu şi Stava cum să ne schimbăm banii.

-Păi, eu am văzut că de afară arată bine, este maşină de lux…numai Angela Merkel merge cu aşa ceva.

– Eee, e praf in ochi Adriane, orice profesor işi permite o maşină de asta, dar ei nu recunosc.

-Domnule Lupu, lumea vorbeşte că sunteți omul de casă şi puşculița primarului Stavarache, aşa este?

– Nu, Adriane, sunt sărac, liber şi flămând ca lupul din fabula lui La Fontaine, „Lupul şi câinele” .

-Domnule Lupu, dacă aş avea putere, tare v-aş lua eu tuturor peneliştilor astora care ați secat Bacăul timp de 12 ani, toate funcțiile şi averile, şi v-aş pune la munca de jos!

-Adriane, eu ginecolog nu am să mă fac, iar pe tine te cam mănâncă chelea! Nu te pune cu mine! Doar ştii că mi-am mai pus oamenii să-ți bage bețe-n roate. Ştii şi că dacă mă superi iți scot apa din bazin.
Şi ştii şi că activitatea ți-o ingreunez cum pot eu mai bine.
-Hai sictir, obraznicule !!!  ……..şi-mi inchide telefonul.

Ofuscat până la lacrimi, fac două cruci şi mă rog in gând „Doamne, când mă scapi şi pe mine de valorile astea perene?
Doamne, prinde Lupu, „i-ai” maşina, că tare frumoasă-i !! „.

PS : acest pamflet a fost editat la Bazinul de Inot in prezența mea şi a unor antrenori. De frică am dori să rămânem anonimi, inclusiv eu.  😉

PPS : aşa se scrie corect in lucrarea de doctorat a domnului Lupu…”i-ai” , nu „ia-i” .

Eu vă salut ……….dulce-acrişor.
Adrian sunt…………….antrenor.

Vedem din ce in ce mai des postări pe FB cu imagini ce ne arată căței ce sunt maltratați, efectiv.

Căței cu picioare tăiate, căței cărora li s-a tăiat coada, căței bătuți cu bestialitate şi terorizați.
Iubesc oamenii. Iubesc oamenii cu tot cu defecte.

Pentru că oricât de bun ai fi şi oricât de multe calități ai avea, tot ai şi defecte, tot iți lipseşte un colț, tot iți găsesc oamenii ceva.
Ca in „Lecția despre cub ” a lui Nichita Stănescu.

Recent m-am certat aprig cu un om, aproape ca ne-am imbrâncit. Dar apoi, mi-am dat seamă ca suntem doi oameni cu personalități puternice. Am căutat să-i găsesc calități. Şi le-am găsit. Il iubesc cu tot cu defecte…ca in Cubul lui Nichita.

Dar, de aici până la accepta unui om că maltratează un biet suflet, un biet animăluț care nu are putere să se apere şi care işi pune viața in mâinile tale… ți-o oferă efectiv…e cale lungă.

Urăsc altfel de oameni, ii urăsc şi am momente când imi vine să ii supun aceloraşi sentimente şi trăiri la care sunt supuşi cățeii in momentele de crud tratament care li se aplică deseori.

Urăsc oamenii care profită de inocența cățeilor. Ii urăsc, nu au suflet şi suferă de o prostie rar intâlnită.
In comportamentul oamenilor față de animăluțe, se vede civilizația unei societăți. Avem răspunsul in ce societate trăim.

Da, aşa este, nici mie nu-mi plac cățeii comunitari care atacă oameni. De fapt, nu-mi place să-i văd pe stradă. Doamne fereşte să imi atace copilul !! Dar , este altă problemă…nu este vina lor. Sunt căței lăsați pe stradă. Sunt căței care sunt disperați şi luptă pentru supraviețuire.
Sunt căței care sunt suferinzi şi au un sistem ofensiv venit din traume cauzate de oameni, şi care câteodată refulează pe cine nu trebuie.

Aceşti căței sunt victime ale nepăsării oamenilor sau a corupției din aparatul administrativ local.
Aparat care face o afacere cu profit pentru cine trebuie, din adăposturile pentru animale, in loc ca din acei bani să rezolve problema cățeilor.

Când văd astfel de oameni, mă gândesc că apelativul „Băi, animalule!” , dacă ar fi folosit pe ei, ar fi o jignire la adresa animalelor.

Când văd ochii cățeilor care suferă şi care nu-şi pot exprima suferința şi durerea decât prin tăcere…imi vine să plâng, de multe ori.

Urmăresc postările dese de pe facebook ale unui om cu suflet care incearcă, printr-o asociație, să ajute căței răniți de sălbăticia unor oameni…Kola Kariola, se numeşte asociația. Impresionant ce fac ei şi totodată cutremurătoare cazurile cu căței răniți pe care le tratează ei.

Oare când se vor termina atrocitățile impotriva bietelor suflete ?
Oare când vom fi şi noi civilizați??

„Animalele împart cu noi privilegiul de a avea un suflet”, Pitagora.

Fii om cu animalele !!!