Aproape de o medalie de bronz in Germania

Screenshot_2016-04-26-18-48-12

Pentru al 5-lea an la rând am reprezentat România şi Bacăul la Campionatele Internaționale de juniori ale Germaniei la disciplina sărituri in apă.

O competiție puternică unde au fost prezenți anul acesta 175 de sportivi din 25 de țări, atât din Europa cât şi de peste ocean.

Sportivul meu, Ronțu Alin, medaliat cu bronz la Campionatele Europene de Juniori de anul trecut de la Moscova,  a ocupat la acest concurs locul al 4-lea dintr-un total de 18 sportivi participanți la proba de platforma 10 M masculin.

O săritură ratată , din cele nouă diferite executate de la platforma de 10 M, l-a costat medalia de bronz.

Oamenii din lumea sportului ştiu că locul al 4-lea şi al 2-lea sunt cele mai enervante. Locul al 4-lea pentru că eşti cu un picior pe podium, iar al 2-lea  pentru că nu ai ieşit campion.

Dar, in perioada de pregătire in care ne aflăm, conform planului de pregătire prezentat Federației Române de Natație, Alin se află in grafice şi sper că la concursul de obiectiv, mai exact la Campionatele Europene de Juniori ce vor avea loc in Croația la sfârşitul lunii Iunie, să fie in forma necesară obținerii unui rezultat aşteptat.

Menționez că sportivul meu se află intr-o perioadă de tranziție, de la categoria jun. 2 ( 14- 15 ani) la categoria de juniori 1 ( 16-18 ani), el având 16 ani.

Vom participa la Riejka-Croația cu sportivi ce sunt in această categorie ( jun 1) cu 3 ani inaintea noastră, deci au experiență mai mare.

Să fim sănătoşi şi să ne putem continua pregătirea in condiții normale şi vor apărea şi rezultatele scontate in anii ce vor urma.

Următoare competiție la care ne vom deplasa sunt Campionatele Europene de Natație- seniori, ce vor avea loc la Londra la inceputul lunii Mai a acestui an. ( exact in bazinul unde s-au desfăşurat Jocurile Olimpice din anul 2012 )

Cu această ocazie, Alin işi va face debutul in  competițiile de seniori, deci aşteptările nu sunt prea mari, dar sper intr-o evoluție onorabilă ce il va ajuta in acumularea de experiență necesară carierei lui de sportiv de inaltă performanță.

Când pleci dintr-un orăşel ” costeliv” ca Bacăul, iei trenul, apoi avionul din Bucureşti şi ajungi intr-un oraş superb din Germania, la o competiție unde reuşeşti să intreci sportivi din țări precum USA, Canada, Australia, Germania, Italia, etc….unde infrastructura şi bazele sportive sunt net superioare celei din orăşelul nostru….iți dă un sentiment greu de descris, pe care oamenii superficiali nu il pot ințelege.

Hai România, hai Bacăul !!!!!!!!!!

Alin, cel mai tare din bazin !!!! 

La mulți ani, Filarmonicii „Mihail Jora” !

Screenshot_2016-04-15-08-20-16

Intr-un oraş amețit de febra alegerilor locale ce bat la uşă… Intr-o viață cotidiană plină de griji, de stres, de monotonie şi de multe ori de răutate, de care eu insumi sunt atins de multe ori, am avut privilegiul să asist Joi seara, la concertul Filarmonicii Mihail Jora in sala Atenenului din Bacău.  Concert ce a celebrat implinirea a 60 de ani de existență a filarmonicii noastre.

Spre ruşinea mea nu am mai fost la un spectacol in Ateneu de anul trecut când am fost invitat de amicul violonist şi tânăr dirijor…Sergiu Spriridon.

In preambulul spectacolului, managerul Pavel-Ionescu Ambrosie i-a pomenit, cu reverență, pe toți cei implicați intr-un fel sau altul in activitatea de şase decenii a filarmonicii.
Foşti instrumentişti pensionați acum,  alții decedați, foşti şi actuali politicieni, sponsori, colaboratori şi prieteni ai muzicii culte,  au fost aplaudați la scenă deschisă şi chiar  li s-a oferit câte o diplomă şi un fir de trandafir ca gest simbolic şi in semn de recunoştință.

Pe tot parcursul discursului lui,  managerul Ateneului din Bacău a ținut un trandafir alb in mână pe care l-a oferit la sfârşitul alocuțiunii , soției dumnealui, aflată in sală. Ca semn de recunoştință profundă pentru ințelegerea şi sprijinul oferit pentru timpul petrecut pe scenă şi departe de familie şi casă, specific vieții de artist.

Concertul a inceput cu Rapsodia română a lui George Enescu. Caracterul exotic al piesei, dinamismul, frumusețea melodică, orchestrația spectaculoasă, au făcut ca publicul să fie imediat hipnotizat şi trecut, parcă, in altă dimensiune.

Dirijorul, maestrul Ovidiu Bălan, in vârstă de 74 de ani, a primit cu sete, cum ii stă bine unui mare artist, aplauzele şi laudele ce i se cuvineau fără drept de apel.

De pe scaunul unde am stat eu, puteam să le vad unor artişti fața, unora profilul, iar altora spatele.
Toți păreau fără cusur. Am stat atât de aproape de violonişti incât puteam să văd pielea fină de pe incheietura mâinii unei doamne, ce in pauze işi ținea mânerul viorii lipit de nări, şi imi dădea senzația că adulmecă mirosul de lemn al viorii ce a fost lăsat la uscat 4-5 ani inainte să fie transformat in instrument muzical.

Pe tot parcursul spectacolului m-au  incercat regretele pentru că eu nu ştiu să cânt la un instrument muzical, şi parcă mă cuprindea o dorință de a smulge vioara sau contrabasul sau flautul sau cine ştie, poate harpa, din brațele unui instrumentist.
Dar, m-aş fi făcut de ruşine, aşa că am profitat din plin de muzica ce imi vrăjea timpanele.

După o oră de savurat muzica puternică produsă de instrumente, creierul te trimite intr-o incursiune subliminală in viața artiştilor, şi in minte iți vine o intrebare firească : Oare cum arată o zi din viața unui astfel de om ?

Pentru că ei, pe scenă , sunt toți perfecți.

O parte din răspunsul la intrebare il ştiu din vizita mea cu domnul deputat Cosmin Necula ( care compara filarmonica cu un diamant uitat intr-un sertar)când zilele trecute am participat la o discuție cu artiştii, unde unul dintre instrumentişti se plângea de nedreptatea pe care o face statul, prin faptul că artiştii băcăuani primesc salarii mai mici, după o grilă de salarizare diferită de a celor din Iaşi, spre exemplu.

Am trecut repede peste acest gând negru ce mi-a distras atenția de la muzica cultă şi am observat pe scaunul din fața mea o fetiță blondă de aproximativ 8 ani ce trăsărea puternic la sunetul produs de tobă. Limbajul sincer al trupului fetiței mi-a indicat că sunetele puternice şi clare ii produceau sentimente si trăiri….fie ele şi de nesiguranță pentru un copil mic ca ea. Când sunetele mai blânde au revenit, am putut observa fetița cu gaurele in obrajori cum s-a relaxat pe scaunul din catifea şi a inceput să se joace cu degetul prin părul blond.

Momentul culminant care mi-a făcut pielea găinii şi m-a ținut fără răsuflare şi fără să clipire…a fost al frumoasei soprane Claudia Vasilache, care ne-a incântat cu o melodie de dragoste.
Ea a intrat pe scenă alături de tenorul Iulian Muşat, acompaniați de Corul Ateneu, făcând astfel deliciul finalului de spectacol.

Pot afirma cu sinceritate că eu nu am mai aplaudat niciodată atât de mult incât să simt că mă dor palmele şi brațele.

Ce seară minunată alaturi de oameni minunați şi de un public pe măsură !!

La mulți ani colectivului şi locaşului de cultură,   Ateneu !!!

La mulți ani !!!!!!

Minunea de la Bazinul de Inot

Screenshot_2016-04-13-16-32-22

1935, anul când un preot descurcăreţ a început să vândă mitul sfinţeniei ciobanului Petrache Lupu din Maglavit. Biserica a avut vorbe grele la adresa acestui sacrilegiu, minunile fiind caracteristice doar lui Iisus Hristos, nu şi pământenilor de rând. Numai că minunile sfântului de la Maglavit au început să tot uimească.

2016, anul când alt Lupu…nu cioban, ci ditamai manajerul…Gabriel Lupu Stănica, şeful Bazinului de Inot din Bacău ne demonstrează că incă mai există minuni, şi el le produce.

După 8 ani de când s-a deschis Bazinul, ajung la antrenament intr-o zi perfect normală. Apa era la locul ei, şi tot udă. Domnul Turtă, absent, ca de obicei. Instructorul Pilat, excitat, ca de obicei…făcea campanie electorală pentru PNL , explicându-le copiilor de la cursuri ce buni sunt liberalii şi ce trebuie să voteze ei, cei mici, când vor creşte mari.

Soarele strălucea, păsărelele zburau prin văzduh iar acelaşi câine comunitar bătrân işi lingea organele intrebându-se : Eu ce fac aici? Dau sau iau ?
 
O zi perfect normală.

Ceva totuşi s-a intâmplat. O minune !!

In bazin, doi colaci de salvamar stăteau sprijiniți de un perete. Mi-am făcut cruce şi m-am minunat.

-Doamne ,ce minune! !! După atâția ani de nerespectare a legii, s-au gândit şi ei să aducă doi colaci! …a spus păcătosul de mine plin de zavistie.

 Deşi legea spune clar că existența lor este obligatorie in incinta bazinelor…după 8 ani de lipsa lor,  un sfânt a făcut ca minunea să se intâmple.
Manajerul Gabriel Lupu Stănica zis şi Lupulică, a adus doi colaci de salvamar. Frumos colorați şi gata de acțiune.

„- Fiilor, am fost trimis pe Pământ să vă păzesc de rele şi de inec.
Deşi in Rai, la noi la PNL…lucrurile se mişcă mai greu…am reuşit să aduc, după opt ani,  doi colaci de salvare. A fost greu, drumul e in pantă, nămeți, grindină, fulgere, toate astea m-au incetinit.
După licitații peste licitații, după contestații peste contestații, am reuşit. Aveți doi colaci…să vă țineți bine de ei, pentru că alții nu mai vedeți.
Peste alți opt ani mai fac o minune….vă aduc şi o asistentă medicală, dacă ne ajută Domnul. Vie.”

A declarat cu smerenie, iubitul conducător.

Atât deocamdată, voi reveni şi cu alte minuni.

PS : Darnic din fire, domnul Lupulică mi-a promis şi o pereche de labe de inot……….dar, peste ochi.

Eu vă salut ………….dulce-acrişor.
Adrian sunt……………….antrenor.

Am inceput cursurile de inot la GTL

Screenshot_2016-04-10-20-42-08

Distrus, la propriu, de clorul din  Bazinul de Inot al primăriei Bacău, de ceva timp am descoperit in oraşul nostru o piscină un pic mai mică, acoperită şi perfectă pentru cursuri de inițiere in inot.
Intr-o atmosferă, intimă, placută, cu muzică pentru copii, apă tratată prin hidroliza sării, duşuri şi toalete curate, jucării acvatice, pentru cei mai mici.

Vrei ca al tău copil să inceapă inotul intr-un mediu liniştit, fără țipete şi fără aglomerație ?
Vrei ca al tău copil să vină şi să plece zâmbind de la bazin ? 
Vrei ca inotul să ii intre in stilul de viață ca o activitate ludică acvatică, o joacă in apă,  şi nu ca un curs ce pare impus de cineva in care micuțul trebuie să invețe forțat ?

Clinica GTL organizează cursuri de inot pentru copii şi adulți.

Inscrierile se fac la recepția Clinicii GTL ( fosta Baie Publică).

Toate acestea sub supravegherea şi indrumarea antrenorului Gavriliu Adrian…

Copiii nu invață să inoate otova, fiecare are ritmul lui iar antrenorul trebuie să se muleze după fiecare copil in parte şi nu copilul după restul grupei sau după un şablon.
Astfel, din nefericire, unii părinți trec pe planul secund in triumviratul copil-părinte-antrenor.

Ştim cu toții cât de repede se plictisesc copiii noştri de unele lucruri. Aşadar, incurajez procesul de invățare a inotului prin joacă, in special la copiii cu vârste mici. Pentru cei mai mari lucrurile sunt un pic diferite, ei putând respecta anumite teme date de antrenor, dar, şi ei trebuie să beneficieze de distracție in procesul de invățare.
In concluzie, inotul nu se invață cu teamă ci cu bucurie, cu zâmbetul pe buze.

 Obiectivele mele ca antrenor sunt :
– invățarea copiilor să inoate prin convingere nu prin constrângere şi să mă mulez pe ritmul fiecăruia in parte ;
– copilul trebuie să plece râzând de la piscină ;
– copilul trebuie să ințeleagă că apa este prietenul lui cel mai bun;

Nu dați banii pe prostii, faceți cursuri la copii ! 😉

Mesaj către soția mea : Eu dacă mor…

Screenshot_2016-04-04-12-47-26

După problemele pe care le-a avut Bazinul de Inot ( unde lucrez) cu clorul in ultima lună, dar,  şi faptul că  lucrez in acelaşi mediu de 30 de ani, am cu siguranță o sensibilitate la clor.

Pentru cei mai prețioşi şi cusurgii…Atențiune, urmează un pamflet !!!

Draga mea, vineri, tu ai spălat cada cu o soluție ce conținea clor. Eu am intrat in baie şi după ce am tras câteva gâturi de aer imbibat cu clor, iată ce a urmat :

In câteva minute am inceput să tuşesc, şi tot tuşesc de două zile, de parcă am schimbat țigările Carpați cu Snagovul.
Apoi, simptomele au inceput să se agraveze…dureri groaznice de rinichi ( cred) , de plămâni, de parcă un extremist mi-a implantat o bombă şi a fugit.
Stări de vomă şi dureri inumane de cap ( o fi prețul istețimii ? ), vertij, de parcă sunt elicopterul lui Arafat.
Nu am putut vorbi câteva ore bune  de mă simțeam preşedinte. Doar am putut mormăi ceva: Ghinion…sunt praf !
Atât de rău şi cu aşa dureri nu ştiu dacă m-am simțit vreodată in viața mea de artist.

Plecând de la truismul cu valență de adevăr, chiar dacă pot părea negativist, că singurul lucru cert in viața asta este moartea…te-am intrebat şi eu, aşa , aiurea…sub influența medicamentelor :
-Dacă mor eu, cine iți mai cumpără ție numai salam de Sibiu şi suc de mere de Iteşti…natural….de la Cora ????
Cine te mai scoate pe tine in oraş la Mc Donald’s şi la grătar la Gârlă ?
Cine te mai plimbă prin lume…in Parc la Bazin, la scrânciobe, şi pe strada Milcov ?

Tu mi-ai răspuns :
-Fără alea pot trăi, dar să nu mori acum iubitule că a venit regularizarea la gaz !

Ala micu’…fiul meu, te-a amendat imediat :
-Da, şi trebuie să-mi cumpere şi joc XBOX ONE…deci mai are treabă !!!

Acum sunt mai bine, voi, tu şi Răreşică sunteți in altă cameră…pe mine m-ați izolat in dormitor, sub carantină…cu comprese de oțet şi inconjurat de ceaiuri şi medicamente cât avansul meu pe-o lună.
 
Totuşi, dacă ipotetic aş muri, o ultimă dorință mai am :
Să nu-i primeşti pe „liberali” ( cam forțat să-i numesc aşa pt că nu ai ei nicio legătură cu liberalismul autentic)  la inmormântarea mea…doar dacă le ceri taxa, 10 % din costul inmormântării.

Pe Gabriel Lupu, să-l rogi să nu-mi pună bani pe piept…că mă ia DNA-ul din mormânt, ca şi complice.
Lui Turtă Florin, să nu-i dai prosop că-l vinde la bazin.
Iar lui Mucea Fechet să-i dai, te rog, o friptură…pentru că fripturist a fost tot timpul.

 Dacă voi fi incinerat…te rog să pui cenuşa sub pază strictă….că o fură aştia şi o pun pe halda de fosfogips de la CIC…sanchi, ecologişti.

In încheiere vreau să te intreb draga mea, pentru că n-am coborât din pat de două zile :
-Cum e Milcovul, l-au terminat?
-Dar Insula?
– Dar ceva Gale cu iz electoral au mai făcut?
– Pe stadion se joacă deja ?

Intreabă-i dacă dau şi medicamente gratuite pentru cei de la bazin…că-i votez şi eu…doar sunt masochist, ce naiba !?

Eu vă salut………….din dormitor.
Adrian sunt……………..antrenor.

Fraților, să nu vă fie frică de politicieni !!!!

Screenshot_2016-04-02-13-00-19

După nenumaratele probleme pe care le-am intâmpinat in cariera mea de antrenor, angajat la stat, m-am hotărât să nu mai tac.
Şi am inceput să zic. Şi tot zic de nu mă mai pot opri.
După un şef numit politic ( intâmplator PNL ) care a vrut să mă scoată in concediu fără plată, pe mine şi pe alți colegi, după gândirea unui management de aprozar, după un şef tot politic pus, care scria „sivi” in loc de „CV” ,după ce mulți ani destinul mi-a fost incredințat pe mâna unor oameni slabi pregătiți pe domeniul sportului, dar care aveau ca principală trăsătură caracteristică, soldățimea de partid, adică supunerea in fața unui şef de partid , unui ofițer superiror şi atât. (iar ca drept răsplată, primea de la acesta o funcție in care să ne facă noua viața grea) …m-am hotărât să țip.

O parte, mică e drept, 1-2 mai răsăriți şi mai umani, mi-au ințeles atitudinea şi reacțiile de furie.
Au ințeles că eu sunt doar efectul, cauza reală sunt ei…politicienii.

Ceilalți, cei mai „grei”  mă aşteaptă la colț şi aşteaptă să preia primăria, apoi să mă execute.
Nimic nou până acum din gaşca care a condus oraşul Bacău. Gaşcă cu spasme de interlopi.
Din panoplia de amenințări vă relatez doar câteva : – Ce are dacă te antrenezi şi tu in apă rece?
– Nu te pune cu noi, pt că suntem la putere!
– De ce te bagi? Nu-ți imaginezi că s-ar putea să ieşim tot noi ?
– Nu se ştie niciodată cum ajungi cu un şef direct, de la PNL…

S-au dus peste tot pe unde lucrez, chiar şi pe la forurile mai inalte cu care eu colaborez…amenințări, intimidări şi „promisiuni” mi-au fost aplicate cu onoare.
Şi toate acestea doar pentru că indrăznesc să spun adevărul.

Dar, am observat că problema cea mai mare nu sunt ei, politicienii…ci oamenii. Oamenii care discută doar pe la dos şi nu indrăznesc să spună lucrurilor pe nume. Nu inseamnă că trebuie să jignească…ci doar să-şi exprime nemulțumirile.
In mediul meu….antrenorii.
Antrenorii vorbesc prin vestiare şi pe sub apă, dar când este vorba să dăm piept cu vreun politician, nu mai văd unul pe lângă mine.
De multe ori mi-au fost bagatelizate acțiunile mele impotriva conducerii putrede, doar pentru simplu fapt că sunt singurul care strigă tare. 
„Gavriliu, e nebun, este singurul nemulțumit, ceilalți nu au nimic de obiectat!” . Total fals.

Am pretenții de la antrenori să aibă coloana dreaptă, să nu stea ca ghioceii.
Am pretenții că nu sunt mancurtizați şi am pretenții că nu au fost sportivi degeaba. Sportul construieşte oameni diferiți şi curajoşi.

Oamenii, in mediul meu antrenorii, sunt direct vinovați pentru linguşirea politicienilor.
Linguşindu-i le dai putere şi impresia că noi suntem in slujba lor, şi nu invers.

Politicienii vin şi pleacă, funcțiile lor sunt efemere…noi rămânem. Ii votăm să ne reprezinte nu să ne umilească şi să ne facă să ne simțim mici.

După cum spuneam: linguşindu-i , le dăm putere , şi in final noi vom fi cei umiliți.

Dacă eu vreodată voi avea vreo funcție politică, trebuie să mă criticați şi să-mi cereți explicații pentru orice acțiune.

Desigur, şi politicienii au nevoie de respect. Sunt oameni. Nu trebuie să fie huiduiți şi jigniți gratuit. Fără politic am pluti in derivă…ar fi anarhie.

Doar că ei trebuie să realizeze că sunt in slujba cetățeanului şi nu invers.

M-am implicat in politică pentru că fără oameni noi este greu de presupus că vom avea o clasă politică nouă. Nu stiu cât voi reuşi, dar ştiu ce intenții am şi mai ştiu că trebuie să incerc.
Pur şi simplu m-am trezit intr-o dimineață, m-am uitat in oglindă şi nu  am avut alta explicație, decât că trebuie.

Politicienii care au fost şi sunt la putere se supără pe mine când ii critic mai dur, dar ura față de cei de sus, este omagiul involuntar adus de cei de jos, de cei ce se simt umiliți şi folosiți.

Aşa că , dragi antrenori şi nu numai…ridicați capetele plecate!!
Indreptați spinările incovoiate !
Nu mai stați timorați şi complexați in fața politicienilor. !!!

Indiferent care ar fi aceştia.

Fraților, să nu vă fie frică de politicieni !!

Voi ştiți bancul cu Ionuț ?

Screenshot_2016-04-01-23-31-42

Ionuț Tomescu, fostul purtător de cuvânt al primăriei Bacău, a fost prins băut la volan şi a refuzat să se supună probei cu etilotestul dar şi prelevării de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
El a provocat un accident cu pacube materiale, avariind un autovehicul parcat regulamentar. Poliția a sosit imediat la fața locului.
Iată discuția dintre polițist şi Ionuț:

Atențiune, urmează un pamflet !

Polițistul Godină : -Bună seara !

Ionuț:  -Seara..ce faceți măi ciocoflenderilor? Hâc.

-Domnule, dați-vă jos din maşină şi prezentați-mi actele!

-Ați vrut să spuneți ” vă rog”, nu?
-Şi telefonul meu când se descarcă imi spune ” please rechearched”.

-Vă cer scuze…Vă rog să vă dați jos din maşină.

-Nu pot.Hâc !

-De ce?

-Am fost la Gala Invățământului băcăuan ,hâc, să-i fac campanie lui Luchian, şi inainte să urce pe scenă să vorbească, mi-a dat guma lui să i-o țin. Eu nu am avut unde să o pun, că buzunarele mi-s cusute, şi am pus-o pe scaun…apoi, m-am aşezat pe ea şi când am ajuns in maşină m-am lipit de tapițeria asta ieftină.

-Ok. Rămâneți acolo , prezentați-mi actele, vă rog !

-Care acte, hâc, de la vilă ?

-Nu, dom’le..de la maşină.

-Care maşină dom’le, de cafea?

-Eee…d-voastră ați băut alcool…aveți halena specifică.

-Şi ce voiați să fac..să beau parfum?
Sărbătorim şi noi.
-L-am pus pe Fechet, hâc, să desfacă champagna şi am băut-o pe toată, că după alegeri..cine ştie…poate tre’ să punem dopul inapoi…ca Mircea Geoană.

-Vă rog să suflați in etilotest.

-Dar ce dom’le…vreți să-mi demonstrați culmea presiunii ?
-V-o spun eu, este aşa :să sufli in fund unui berbec până i se indreaptă coarnele. Etilotestul n-are coarne.

-Domnule Tomescu, dacă nu suflați sunteți arestat.

-Alooo, hâc, …voi ştiti cine sunt eu?
Sunt cetățean european şi….hâc, pardon, asta era intr-un spot…..
Sunt tovarăş cu Lucian Ciubotaru.
Dacă-l sun, hâc, aranjează el cu medicul legist….mă costă doar o mie de euro.

-Gata, e prea mult ! Vă duc la spital sa-mi dați probe de sânge.

-Băi…tu ştii bancul cu Ionuț ?

-Io nuț’ dau nimic ție, mă. Nici sânge nici acte, nici şpagă …nimic.  Hahahaha…hâc !

Purtătorul de cuvânt al Poliției, Narcisa Butnaru,  spune că, pentru comportamentul lui, petrecărețul Ionuț riscă să fie coleg de celulă cu primarul Stavarache…sau cu orice liberal vrea el….pentru că paleta este largă.

Eu vă salut………..dulce-acrişor.
Adrian sunt………………antrenor.