Hanovra Bacăului

Screenshot_2016-01-27-12-46-47

Cum Germania are Hanovra ei, şi Bacăul are Hanovra lui…Restaurantul Hanovra.

Aflat in apropierea Mc.Donald’s-ului şi a cartierului Cornişa Bistrița unde eu am copilărit, restaurantul este parte din viața mea.

Acolo, eu m-am dus cu prietenii, acolo am fost cu prima iubita, cu ultima ( cu soția) , acolo m-am dus cu colegi, antrenori din intreaga țară ce veneau la competiții sportive in Bacău, acolo am fost să discut politică, acolo am plâns, acolo am râs.

Din memorie relatez că la inceput era o simplă casă gândită de doi prieteni asociați, ca a fi un fel de berărie. 

Se servea din belşug bere la litru…Mărgineni. Mi-aduc aminte că asta era „specialitatea casei”.

Mai târziu, s-au extins şi au mai făcut o clădire şi incă una şi le-au unit intre ele cu un culoar, şi au  lăsat in mijloc o terasă cu trei copaci fructiferi. Apoi au făcut şi o cramă şi aşa, uşor-uşor afacerea a prosperat.

Când incă mai eram sportiv, dar spre finalul carierei mele , pe la 23 de ani, mi-aduc aminte că mergeam cu prietenii din cartier in weekend şi beam berea Mărgineni, mâncam pizza şi fumam cate o țigară fără filtru, Bran.

După ce m-am lăsat de sport, nu am mai fumat deloc, pentru că nu mai era interesant.

La Hanovra am fost imbrăcat in şort şi şlapi, dar şi la costum cu cravată.
In toate situațiile te integrezi in peisaj. Versatilitatea restaurantului o dă stilul rustic combinat cu muzica clasică, muzica bună, căldura locului, şi servirea ireproşabilă.

Papica este bună, se poate servi de la biftec tartar până la ciorbă de burtă.

Proprietarul localului si-a folosit spiritul interprinzător şi a decorat localul cu specific pentru fiecare sărbătoare mai importantă in parte. De la 8 Martie, Halloween ,până la zile de naştere şi botezuri.

Amfitrionii, ospătarii au făcut păr alb de când lucrează la Hanovra şi sunt o echipă frumoasă ce se respectă şi se sprijină reciproc la nevoie.
Ce mi s-a părut suspect la ei, este că nu se bârfesc unul pe altul şi nu se invidiază.

I-am tras de limbă, dar nu am scos nimic. Mai rar aşa colectiv.

Să vi-i prezint :

Ionuț, aka Chiți. Este cel mai inalt din echipă şi am senzația tot timpul, că-mi va scăpa farfuria cu friptura pe care am comandat-o, pentru că trece razant cu capul de tocul uşilor. Chiți are un câine mic şi rău.  Chiți primeşte de la mine nota 10 la capitolul servire.

Lenuța : ea este singura fată din echipă, exceptând doamnele de la bar.
Lenuța are porecla „Manglă” .
Asta ca un alint blând din partea colegilor, pentru că Lenuța ştie să vorbească cu clienții şi ştie să-şi câştige ciubucul. Lenuța are nota 10 de la mine.

Cristi. Cristi din ciubucul de la clienți şi-a făcut casă la Rusciutea cu centrală pe lemne. De aici se ințelege că este ospatar bun si atrage clientul.
Ii dau nota 9,9…din invidie pentru că are casă mare.

Ionuț, zis Agadea. Ionuț are un băiețel care după ce a făcut cursuri de inot şi-a intărit imunitatea şi nu mai răceşte la fiecare adiere de vânt. Lui Agadea ii place să gătească acasă pentru soția şi copilaşul lui. De la mine are nota 10 la servire.

Cosmin. Cosmin a incercat marea cu degetul şi a părăsit la un moment dat echipa. S-a angajat la o firmă de vânzări. Oița rătăcită a realizat că tot Hanovra este casa lui, şi s-a intors la matcă. Cosmin este „iohannist” inrăit şi mi-a făcut capul pătrat la alegerile prezidențiale cu Mesia lui. In acea perioadă, ciubucul lui de la mine a fost spre zero.   Pentru servire ii dau nota 10…dar dacă mi-l mai laudă mult pe Iohannis ii scad jumătate de punct.

Emi si Geanny. Doi frați, două trenuri intr-o gară.
Emi este atât de liniştit şi cuminte de parcă este bibliotecar. Emi vorbeşte puțin şi la obiect, zâmbeşte frumos iar ciubucul este la el in buzunar.Emi are maşină de europarlamentar.  Nota 10.

In antiteză, fratele Geany Versace , vorbeşte ca Cristian Țopescu.
Geany locuieşte intr-un apartament cât o pensiune şi il vizitez des pentru a imprumuta de la el jocuri şi filme pentru băiețelul meu. Lui Geany ii dau nota 10 cu plus.

Cornel. Cornel era un ospătar mai ştrengar, şi a fugit in Anglia, unde munceşte pentru regină.

Proprietarul localului este domnul Manolache. Fara nicio legatură cu amicul meu Cristi Manolache, candidat la fotoliu de primar.

Ca să comprim povestea. Oricât m-aş duce prin Bacău să incerc toate restaurantele, oricât aş vizita lumea-n lung şi-n lat,oricâți bani aş avea sau n-aş avea….tot la Hanovra mă opresc…ori in şlapi ori in costum cu cravată.

Morala : Pentru că Hanovra este locul unde am crescut, m-am maturizat, am râs, am plâns, mi-am dus prima şi ultima iubită, pentru că este locul de care mă leagă atâtea amintiri şi pe care l-am frecventat in ultimii 17 ani…cred că merit un card cu reducere de 10% , pentru clienții fideli.

Eu vă salut …………dulce-acrişor
Adrian sunt………………antrenor

Şcoala pentru copii sau copiii pentru şcoală?

Screenshot_2016-01-20-12-37-08

Incep să simt, pe pielea copilului meu, cum in România, copilul este făcut pentru şcoală, şi nu şcoala pentru copil.

Incep să simt cum copilul meu trebuie să corespundă unor cerințe şi şă lucreze după un şablon, in loc să i se găsească lui modalitatea la care se poate el adapta.
Incep să simt, având copilul in clasa 1, cum i se taie aripile şi cum i se cere să invețe , nu să ințeleagă.

Incep să simt concurența dintre părinți şi dintre copiii din clasa.
Incep să simt cum copilul meu este pregătit pentru eşec. Cum i se spune prin acele calificate că nu este bun şi că este vinovat.

Simt cum uşor-uşor, sistemul românesc de invățământ ii va impune ca la liceu să nu-i mai placă şcoala.
Simt cum programa şcolară sufocă efectiv copiii, şi cum le taie elanul.

Simt cum dacă un elev de clasa 1 nu corespunde cerințelor, EL este vinovat. Dacă un elev casca la ore, tot el este vinovat. Dacă un copil nu ințelege ceva, tot el este vinovat.

Fals !!!! Total fals.

Şcoala trebuie să găsească modalități ca fiecare copil să ințeleagă şi ca orele să fie interesante. Copiii sunt naturali şi sinceri, ei nu ştiu să se ascundă.

Sistemul trebuie să se adapteze după copil şi nu invers.

Prefer un sistem gândit individual, un sistem piramidal, prin care copiilor să li se ceară treptat , din ce in ce mai mult. De la clasa zero până la facultate.

Prefer un sistem in care să nu se bage informații copiilor pe gât, ca intr-o sticlă de iaurt. Prefer un sistem in care să li se implementeze copiilor că sunt cei mai buni şi că vor reuşi tot ce işi propun ei.

Prefer un sistem in care programa şcolara să nu pună presiune nici pe invățători şi care să le permită să şi pună in aplicare imaginația şi intuiția.

Pentru o scurtă perioadă am antrenat in Canada, in oraşul London.
Una dintre sportivele din acel lot mi-a explicat cum la liceu, ea singură avea oportunitatea sa-şi aşeze materiile pe trimestre, după bunul plac. Era in situația in care ea in ultimul semestru avea discipline precum: Educație Fizică, Muzică, Istorie şi Desen. Asta trebuia să studieze ea in intreg ultim semestru. Sistemul le dădea voie să işi aşeze cum vor materiile pe intreg anul.

In Noua Zeelandă , unde am antrenat pentru o perioadă de trei luni copilaşul de 9 ani al familiei ce m-a găzduit ,  avea probleme de adaptare şi nu reuşea să facă ce i se cerea. Imediat s-a analizat problema iar copilului i s-a gândit un program special care să ii stârnească curiozitatea şi care il facea să zâmbească.

Neozeelandezii consideră că un copil fericit trebuie să zâmbească tot timpul,  iar ei vor ca ai lor elevi să plece zâmbind de la şcoală, nu sub gândurile că ii vor certa părinții pentru o notă slabă.

Da, copiii trebuie să plece zâmbind de la şcoală, copiii trebuie să fie fericiți iar procesul şi metodele de predare trebuie să fie relaxate şi pe ințelesul tuturor.
Iar noi părinții trebuie să le spunem cât de mult ii iubim mai ales atunci când greşesc şi când se simt vinovați.

Sper intr-un sistem in care copilul să fie centrul atenție. Copilul luat individual după capacitatea lui de ințelegere şi după sensibilitatea fiecăruia.

Sper intr-un sistem care să scoată la iveală tipurile de inteligență ale fiecărui copil, şi pe ele să se axeze. (1. Inteligență matematică şi rațională. 2. Inteligență spațială. 3. Inteligență verbală-lingvistică. 4. Inteligență muzicală. 5. Inteligență motrică-sportivă. 6 Inteligență interpersonală. 7. Inteligență intrapersonală. )

Pentru că:  „Dacă judecăm un peşte după capacitatea lui de a se cățăra in copaci, o să-i spunem toată viața că este un submediocru ” .

” Jos lăbuțele de pe Bazinul de Inot! „

Screenshot_2016-01-12-01-16-48

Aşa am să-mi inscripționez intr-o zi pe tricou.

Nişte minți luminate, un fel de iluştri necunoscuți , au coborât pe Pământ şi s-au gândit să aducă ceva schimbări la regulamentul de ordine interioară şi la tarifele serviciilor oferite de Bazinul de Inot din Bacău.

Sună bine până aici.

Numai ca unii antrenori spun că măsurile sunt cam de carantină, gen Auschwitz, şi vin după ce eu am adus critici dure ( pe blogul meu), dar argumentate, conducerii Bazinului, care din punctul meu de vedere este desueta şi blazată.

Sunt colegi care-mi spun că măsurile vin din răzbunare şi răutate, ca să ne arate ei nouă cine sunt şefii şi cine are acces la butoane…

Nimic nou până aici…astfel de măsuri şi comportament se numesc balcanisme sau românisme sau ca să fiu şi mai frust , penelisme de Bacău. Atitudine ce pe mine unul nu mă miră, la cei in cauză.

Numai că intr-o societate sănătoasă,  toate măsurile vin in a asigura bunul mers al activității de performanță, şi de agrement. In a uşura munca antrenorilor, in intâmpinarea părinților şi a copiilor dar şi pentru siguranță acestora, unde este cazul. Nu ca vendete politice sau personale.

Oricât aş incerca să fiu de diplomat şi să evit să fiu ireverențios, nu pot să nu spun că domnul Turtă ( şeful Bazinului ce este in funcție de vreo 25 de ani )nu numai că este copleşit de un management comunist, pentru că aşa erau vremurile in care dumnealui s-a format ca manager, dar mai este şi blazat şi obosit, la propriu. Norocoşii il pot auzi câteodată sforăind in biroul de la bazin…atunci când mai trece pe la serviciu.

Domnul Turtă locuieşte exact la 10 paşi ( literalmente) de bazin intr-o casă ce a fost cândva un fel de magazie a Bazinului sau chiar toaletă publică dacă nu mă inşel.

Pe vremea când primar era Sechelariu, domnia sa a concesionat acel teren şi si-a ridicat o casă acolo. Dacă este in regulă sau nu, nu mă priveşte, dar mai in glumă putem spune că este singurul şef din lume care are casă cu piscină olimpică in curte. ( după cum am spus, casa dumnealui este exact la 10 paşi de Bazin).

Domnul Turtă a propus şefilor mai mari şi celor de la Primărie (alte genii şi ăstia) o serie de măsuri care mai de care mai anacronice.

Din punctul meu de vedere, problema nu este a lui, ci a celor care il ascultă.

După toate incercările noastre, a antrenorilor de performanță, de a le cere clemență celor de la primărie şi a ne ințelege că prin plata chiriei bazinului, ne este afectat bugetul secției, restricționându-ne astfel şi activitatea de performanță, cei de la primărie s-au ținut bățoşi şi nu ne-au ințeles.

Acum, că tot vin alegerile, s-au gândit să micşoreze toate abonamentele cu mai mult de 50 % pentru public. ( C-o fi rău sau bine, ‘om vedea)

Ce nu am ințeles este introducerea unei taxe de 1 leu pentru persoanele care vor să intre in tribuna bazinului.

M-am tot gândit şi nu am găsit nicio explicație pertinentă sau o explicație care să mă facă să ințeleg de ce era importantă această măsură. Imi sună de parcă ar fi toaletă publică şi se taxează cu 1 leu, la care primeşti şi 30 de cm de hârtie igienică la intrare.

Pentru că imi desfăşor activitatea zilnic la Bazinul de Inot, pot spune că de Luni până Vineri, in tribună nu sunt mai mult de 40-50 de persoane. Deci primăria ar incasa 40-50 de lei pe zi.
Intr-o lună, ar incasa intre 800 şi 1000 lei.
Oare după ce garnitura penelistă a FURAT milioane de euro din bugetul local, prin asociațiile sportive de casă şi legea 350, după ce au facut milioane de euro să dispară cu proiecte ca Sala Polivalentă şi Stadionul Municipal, acum vor să scoată din banii părinților ce vin să-şi privească copiii evoluând la antrenamente, 250 de euro pe lună????

Le dau eu. Promit că plătesc eu intrarea in tribune pentru toți părinții ce au copiii la performanță şi cursuri de inițiere inot.

Prin asta consideră mințile luminate că pot amortiza din cheltuielile Bazinului?

Ce consumă părinții dacă stau in tribune ? Curent? Apă?
Consumă căldură…pentru că sunt 50 de grade in tribună, asta pentru că instalația de aerisire nu funcționează cum ar trebui, deşi a costat enorm de mult.

Sper să nu vină domnul Turtă să-mi explice că părinții folosesc toaleta şi consumă hârtia igienică şi săpunul lichid…că am să-i spun că ar fi destul dacă dumnealui nu ar lua acasă la el din aceste produse, şi nici nu ar da către piscine private ( după declarațiile unui antrenor de la o piscină)

Pot să-i spun domnului Turtă să lase angajații să se ocupe de Bazin şi să nu-i folosească la el acasă, pentru treburi ca : tunsul unui gard, vopsitul unei porți, datul zăpezii sau mai ştiu eu ce !?

Pot să-i spun domnului Turtă, mai intâi să nu mai ia materiale din bazin şi să şi le insuşească sau să le dea către prieteni ce au piscine private.

Vreau să-i spun domnului Turtă , mai intâi să-şi facă treaba, să mai lase găinăriile, să nu se mai comporte ca un şef de cârciumă, să respecte antrenorii, să imbătrânească frumos, nu ca un torționar. Să găsească măsuri şi soluții care să vină in sprijinul copiilor, antrenorilor, a părinților şi nu să se mulțumească să le ia cate 1 leu zilnic din buzunar.

Vorba zilei : Dați 1 leu pentru Turtă-al meu !!!

Eu vă salut ……….dulce-acrişor.
Adrian sunt…………….antrenor.

De Sf. Ion, Vasile şi-a făcut seppuku

Screenshot_2016-01-07-20-50-47

Ziua de 7 Ianuarie va rămâne in istoria Bacăului, ca fiind cea mai neagră zi din administrația băcăuană.

Viceprimarul Vasile Tescaru şi-a dat demisia din funcție şi se ocupă de campania electorală la nivelul județului Bacău. 

El s-a autosinucis prin deces politic şi va face treabă, acolo unde l-a pus Sf Ionel Palăr ( şăful de la organizația județeană PNL-Bacău)

Cică pe 1 Ianuarie, a acestui an,  de Sf. Vasile, Ionel l-a sunat pe Vasilică al meu şi i-a spus :

-Vasilică, azi e ziua ta, te las, dar de ziua mea, imi faci cadou demisia ta !
-Tre’ să dăm bine la electorat. Să vadă şi ei că facem ceva schimbări. Chiar dacă ar fi să schimbăm pe unul de-al nostru, tot cu unul de-al nostru. Dar dă bine aşa! ”

Când am citit in presa locală ştirea care relata demisia viceprimarului, rănit fiind, o lacrima mi s-a strecurat pe la comisura ochiului, şi o tristețe profundă m-a cuprins.

Vasile era una dintre muzele blogului meu. Frumos, inalt, chipeş şi plin de bune intenții.

Acum,Cătălin Botezatu se poate bucura in intregime de timpul pe care Vasilică il va aloca prezentărilor de lenjerie intimă dar şi promotorii produselor Wella.

In compensație, Consiliul Local Bacău, a votat in unanimitate, ca incepând de astăzi, in  calendarul administrației locale se va gândi in „D.V şi Î.V” ( „După Vasile şi Înainte de Vasile).

O gură rea din primărie mi-a şoptit că de fapt adevăratul motiv care l-a făcut pe Vasilică să-şi dea demisia a fost Cosmin Necula.

Cum Cosmin Necula ? Am intrebat eu ?

Păi cică, Vasilcă a fost auzit vorbind la telefon cu o persoană anume la care Vasile al meu se plângea :

– Şăfu’, Necula ăsta a depus la primărie, 10.000 de semnături de la oameni, pentru ca taxa de salubritate să fie micşorată la jumătate , față de actualul preț.

-Păi, ştiu eu şăfu’  să număr până la 10.000?
-Cum verific eu dacă sunt 10.000 de semnături, atât cât spune deputatul PSD?

-Mai bine imi dau demisia şi il las pe Ilie Bârzu in locul meu…că şi aşa a fost mai de mult membru PSD. Poate se ințeleg mai bine. ”

Administrația locală fără Vasile este ca borşul de fasole fără ceapa roşie, ca omleta fără ouă sau ca saramura fără usturoi.

Ca şi discurs de adio, intr-un interviu la postul de radio Antena Satelor, Vasile Tescaru a declarat :

„Divulgaritatea umanistică a unui om s-ar putea retuşa pe un blastom al nonşalanței nonconformiste intr-un jancalvin. Această republistică interumana s-ar putea repudia pe un anumit tronson umanitar. Aş vrea ca in această zi a unui prohod pe care divinitatea interumana se putea codifica o impărtăşanie pură, s-ar putea restructura pe un anumit disconfort plurirenascentistic umanitar. ”

E clar….du-te , Vasile şi lasă-ne !

Eu vă salut……….. dulce-acrişor.
Adrian sunt……………..antrenor.

Scrisoarea doamnei Geta de pe Milcov, către primar

Screenshot_2016-01-06-11-45-20

Atențiune, urmează un pamflet !!!

„Dragă domnule primar, iți scriu acum să-ti spun că n-am avut bani să-ți cumpăr ceva de Crăciun, dar cu siguranță ai primit destule cadouri de la prietenul Dragoş Luchian.

Vreau să-ți povestesc, ca drept cadou, visul meu dintr-o noapte de Sâmbătă spre Duminică când am adormit cu tv-ul deschis pe emisiunea pentru adulți : „Dosar de politician „.

Se făcea că intr-o zi am ieşit din blocul meu de pe strada înfrățită cu Champs Elyzee…şi anume, bulevardul Milcov.
Glod până la urechi, semințe… straturi peste straturi ca valurile de stele din  Calea Lactee.
Vreo doi câini se acuplau oleac’ sub privirile perverse ale altor câini,  voaiori…

Am lăsat punga de gunoi jos, pe care o purtam, ca să n-o arunc la colțul blocului, cum este datina, şi mă opresc să trag un pic de aer curat de la CIC, pe băncile noi pline de praf din fața blocului.

Deodată, printre buruienile de pe mijlocul şoselei, văd un om mic, frumos, bine făcut, coborând dintr-o maşină pe care scria ceva….cred că DNA. Era primarul nostru, şi parcă era Robert de Niro in filmul „Hoțul de tablouri ” .

Maică, ceva mai excitant n-am văzut de când sunt eu la menopauză ! 

Te-ai apropiat de mine şi mi-ai spus strengăreşte şi suav : Hello, păpuşa, te fac o tură cu papucul Primăriei ?

Apa de la genunchi incepu să fiarbă-n mine, stent-ul de la inimă aproape că-mi ieşi prin urechi, dar, o doamnă nu cedează uşor.
Am răspuns : Eu nu mă plimb in ‘papuci’  niciodată. Merg cu tine doar dacă ai Dacia pick-up.

Micuțul a scos mâna acoperită de mâneca de la sacou şi mi-a intins-o ca un adevărat gentleman…cum le stă bine  peneliştilor de pe malurile Bistriței.

Am urcat amândoi pe bancheta din spate iar şoferul a pornit inspre safari.
Gropile imi făceau aoreolele să se mărească.

Pe podul de la Letea, mă simțeam de parcă eram Celine Dion in Titanic .

Stava’ al meu, a făcut semn chauffeur-ului, să tragă pe dreapta,şi mi-a spus : Vezi tu, eu impreună cu ai mei, suntem cei ce au ținut strada asta Milcov, vreo doi ani fără să o termine…asta e indrăznelă, asta e mafie adevărată, ăsta e curaj.

Asta m-a excitat la culme, şi proteza dentară parcă mi s-a umectat subit.
L-aş fi sărutat pe loc dar mi-era frică că mă ia de uşuratică, eu fiind virgină… de Pick Up.

Am continuat safariul, ‘şofeorul’ a  demarat in trombă, hernia de disc mi s-a lipit de scaunul ergonomic al papucului şi cataracta mi se putea vedea in parbrizul bolidului.

Ai oprit maşina in fața unui bloc, şi mi-ai arătat câțiva metri pătrați de ‘cement’ , m-ai prins de coxoartroză şi mi-ai spus : Vreau să fac sex electoral cu tine aici, Getuțo!!!  Voi sunteți electoratul pe care eu incerc să-l prostesc. Voi imi dați voturile…Eu nu pot să fac dragoste electorală cu toți 20.000, că n-am timp, dar fac cu tine, şi tu le transmiți cât de  bun sunt.

Moralitatea imi spunea „Nu!” , spiritul civic imi spunea ” Da! „…cârja tocită şi câinele meu de 21 de ani, imi spuneau că avem nevoie de bonuri de masă, apă ieftină şi Club 60+.

Am zis:  Ce pensia mă-sii !? … I wanna do it !! .

Micuțul meu, mă prinde de cuponul de pensie şi mă trage brusc la pieptul lui fraged ca cel de rață.
M-am simțit ca Elena Udrea in brațele lui Băse.
Blondă, puternică, şi plăcându-mi cârnațul picant de Pleşcoi.

M-a luat de ceafă şi m-a pus cu capul pe dalele ieftine, ce nu respectau caietul de sarcini, dar cine este Curtea de Conturi să aprecieze asta? Sexul electoral bun, este sex electoral bun.

Am simțit rece pe piele, asfaltul de calitatea inferioară dar intențiile bune m-au excitat la maximum.

Ajunsesem sa fiu intinsă pe mijlocul drumului…pe nisipul fierbinte. Pupilele ne erau dilatate iar curtezanul meu mă invita la un jacuzzi natural, format in mijlocul străzii de la ploaie. Şoferul, trage un furtun de la eşapament si-l bagă in baltă să producă bulbuci, iar primarul meu mă aştepta cu un cocktail : nu, nu „sex on the beach” ci ” sex pe insula inchisă”.

Eram doar noi doi, goi, topiți de dorință, şi ……deodată se aude un zgomot repetat.
Nu, nu bătea nimeni in țeava din pământ, țeavă  ieftină ce nu era conformă cu ce era trecut in acte ( tot după spusele Curții de Conturi)…ci un vecin imi bătea in țeava de la calorifer.

M-am trezit , buimacă şi nedumerită, şi am văzut că făcusem inundație…venise apa la robinet ce era oprită de două zile.

Mi-am spus in gând : Ce vis, ce bărbați, in PNL-ul ăsta!!!

Asta am visat domnule primar şi m-am gândit să iți descriu in aceste rânduri visul meu şi să ți-l dau in dar.

Inainte să inchid aceasta scrisoare , aş vrea să te intreb, ceva maică :

Ce mai face şoferul din visul meu?

Băiat bun părea, şi vă ințelegeați atât de bine şi era aşa ascultător…da! Dragoş Luchian, la el mă refer.
Ce mai face? Poate il visez şi pe el.

Cu dragoste din cartier, Geta Milcovista !!   ”

Eu vă salut………….dulce-acrişor.
Adrian sunt………………antrenor.