„SE ÎNTORC MORȚII ACASĂ”: SPOVEDANIA UNUI TORȚIONAR!

Acesta este titlul cărții scrise de Cornel Constantin Ciomâzgă, care mă duce cu gândul ( metaforic, desigur) la un alt „torționar” al urbei noastre.

Atențiune, urmează un pamflet!

După ce am făcut un pronostic exagerat și am spus că îi dau maximum șase luni marelui gazetar, Ionuț Avram ( aka Coiuț Bairam, patronul afacerii ” Ferma politică” ) până se întoarce în orașul natal Bacău…iată că mă aflu în postura să retractez. Au trecut șase zile până ce futilul ne-a făcut onoarea să revină la obârșie.

Eu relatam in ultimul articol dedicat irefutabilului jurnalist ( de mucava) că a plecat din țară la muncă în străinătate, chiar încercând să ghicesc anumite meserii ce se potrivesc calificării și aptitudinilor lui : vidanjor , mirositor de sub braț-uri, frizer de ouă, etc.

Dar, se pare că am greșit . Omul nu a stat șase luni , ci șase zile și nu a fost pe nicio meserie sus menționată de mine.

El a fost plimbat ca vaca de vânzare prin iarmaroc, de o cunoștință cu un TIR, să vadă și el Europa.

Când alții ( oameni cu o calificare și cu venituri din meserii decente) vizitează țări străine dormind in hoteluri și mâncând la masă cu scaune, micul moldovean tatuat cu acul de la seringă, motociclistul fără motocicletă, a dormit în TIR și a mâncat supă la plic, încălzită la reșou.

„Jurnalistul” cunoscut și peste ocean, cel pe a cărei audiență și Oprah este invidioasă, Coiuț Bairam ….is back!

Îmi vine să dansez, părul mi s-a sculat și am pielea gâinii. Hipotalamusul îmi secretă endorfine și sfârcurile mi s-au intârit ca la mâță…de bucurie. ( de unde și vorba „țâță de mâță” )

Pentru că vestea reîntoarcerii celui care își ține blogul din scrisori obsesive către primărie pe legea 544, mi-a schimbat viața, am îndrăznit să-i dau bip (m-a sunat el înapoi) și s-a spovedit :

” Adrian, eu in străinătate sunt nimeni. Acolo oamenii muncesc din greu să își câștige existența. Unii se trezesc la 5 dimineața. Eu in România la ora aia abia mă culc. Străinătatea nu este pentru mine. Eu aci, in Bacău, sunt VIP. Mă iau de cei de la putere dacă nu cad la pace cu mine. Dacă batem palma , îi susțin.
Eu in Bacău pot plimba cățeaua și ea să-și facă nevoile liberă prin tot centrul, apoi fug acasă repede , deschid laptop-ul și scriu despre ce oameni necivilizați sunt în oraș. Păi, în altă țară m-ar pune ăia să strâng rahatul de câine.
Adrian, eu in Bacău pot calomnia pe cine vreau pe blogul meu. Să mă dea in judecată , sunt „chel” . N-au ce să-mi ia.
Eu am o deviză la care țin foarte mult : Decât un nimeni în străinătate, mai bine un nimeni în țara mea ”

Breaking news: Gurile rele spun că înainte să plece de acasă , Ionuț și-a făcut IQ-ul și i-a ieșit negativ.

Eu vă salut………… dulce-acrișor,
Adrian sunt………………..antrenor.

Ne pleacă valorile

Atențiune, urmează un pamflet!

Zilele trecute Bacăul s-a cutremurat îngrozitor. Un mare jurnalist contemporan, un deontolog de renume mondial ( cam ca Elena Ceaușescu), un motociclist fără motocicletă , un cusurgiu fără cusur, un fel de CTP al urbei….a fugit din Bacău.

Nu mică mi-a fost mirarea când am auzit că marele „jurnalist” Ionuț Avram, ( aka Coiuț Bairam) patronul afacerii ” Ferma Politica” a fugit peste graniță.

O lacrimă am vărsat pe la comisura ochiului , la auzirea veștii, și am plâns în hohote până am umplut batista cu muci.

Un așa ziarist care nu a luat șpagă niciodată de la clasa politică, un profesionist care nu a avut niciodată interese și care nu a scris ca un mercenar sau ca un metaforic ucigaș plătit…o reală pierdere pentru omenire.

Un mare gazetar care nu a avut niciodată un interes financiar de la nimeni și care prefera să moară de foame și tot scria adevărul. Un blogger care nu și-a scris niciodată mesaje singur sub nume false , sub articolele de succes pe care le scria. Un om cu coloana vertebrală…..herniată.

După ce a fost terorizat practic, de regimul Necula, nefiindu-i dată nicio pârjoală și nicio halbă de bere, prințul Bacăului, chiparosul și nestematul presei băcăuane a fugit…exact ca Nadia Comăneci.

” Nu a fost ușor. Mi-am lăsat cățeaua nemâncată și cu doi purici pe ea ( unu’ era de la mine), la un vecin. Și în noaptea de 3 spre 4 iunie am fugit. Am trecut granița pe la Adjud…am tras o băută moca la niste prieteni, apoi am ajuns la Buzău unde am ars-o pe pleșcoi vreo două zile, de m-au luat hemoroizii. Apoi am trecut în București unde m-am făcut praf în Centrul Vechi. Am tras și pe nas și pe ochi și pe urechi, tot ce-am prins. Acu’ cred că mă aflu în Olanda. Habar n-am !Văd niște lalele in jur. Oare din astea s-o face țuică? ” ………a declarat futilul.

Și uite așa , pe deviza : hai să căutăm de muncă, dă Doamne să nu găsim! a plecat o valoare intrinsecă din orașul lui Bacovia.

Eu îi doresc numai de bine și multă sănătate, dar mă întreb cu îngrijorare : Ce-o vrea el să facă în Olanda?
Să lucreze ca vidanjor ? Mirositor de sub brațuri? Să tundă ouă? Să culeagă ciuperci halocinogene in Amsterdam sau să stea in vitrină in Cartierul roșu? ……la calificarea lui, cam asta e.
Cred că totuși în cel mai fericit caz ar putea să lucreze intr-un bar.

PS : pariu că în maximum șase luni e acasă. Mai bine să fii un nimeni la tine acasă decât un nimeni printre străini.

Eu vă salut ……………..dulce-acrișor
Adrian sunt……………………antrenor.