Imediat cum cade primul fulg de soare, tot românul cu mic cu mare, cu mic cu cârnat, cu bere şi vin, se pune pe treabă….Incepe Grătariada, campionatul municipal, județean, național…de pârjolit.

In wekend-uri dacă arunci o privire peste oraş, din avion, ai impresia că a luat foc Bacăul, atât de mult fum, cu mireasmă de pleşcoi şi mici de la Ioşca, se propagă in văzduh.

Străinii sunt mai cool, ei fac  barbeque, sau BBQ sau grill,  şi nu ard, de regulă nici lemne şi nici cărbuni..ei au grătare electrice. Ce-i drept, cică fumul din jar este toxic.

Canadienii spre exemplu au grătare electrice in balcoanele de la blocuri.
Când am văzut prima oara asta, mi-am dat seama de ce Gigi Becali făcea grătar in balcon la hotel Marriott….e canadian. Doar că el il făcea cu cărbuni şi foc. Aşa a fost dat afară din hotel.

Aşadar, poți să fii balerină, pițipoancă profesionistă, cocalar, politician ( condamnat sau nu ) afacerist sau antrenor de natație…in weekend arzi tot ce prinzi,  pe grătar.

Mirosul cărnii fripte este acum pe degetele noastre, pline de grăsime, instinctul spunându-ne să gustăm. Amestecul magic de proteine calde, grăsime topite şi colagen onctuos din carnea prajită pare a fi un elixir narcotic care ne-a făcut dependenți de această delicatesă. Suntem pregătiți pentru procreere.

S-o facem lată, să ardem pe grătar tot ce prindem !

Norocosul, privilegiatul şi chiparosul care face grătarul, când afară sunt 35 de grade, are parte şi de aerosol şi de saună.Transpirațiile-i curg pe muşchii feței şi a gâtului, atrofiați de foame.
Părul miroase a şampon de coaste de porc iar ochii se inrosesc ca la conjunctivită, asta de la fumuri.

Tot el, grataragiul „şef” ce şi-a tras iubită nouă la club cu o seară inainte, când era geluit şi parfumat cu Armani, cănd dansa suav şi emana atracție sexuală, acum emană miros de cârnați de oaie afumați. El a invitat „trufandaua”  la grătarul de duminică cu prietenii.  Calimera s-a schimbat, urmează un pupic romantic cu buze transpirate, cu o furculiță intr-o mână şi cu o bucată de şuncă in cealaltă mână.
Gata cu Armani, gata cu „sex on the beach” ,gel şi pantofi lăcuiți, pahare de cristal cu picior.
Urmează şlapi, vin de țară, transpirație şi păr zburlit şi pahare de plastic.

Dacă este mergător la sală, trăgător de fiare…mai bine. Se iveşte o ocazie bună să işi prezinte bicepsii, tricepsii şi caricepsii….jos textila, pe motiv de căldură excesivă.
Dacă ai burtică, taci, iei ceva gros pe tine şi induri eroic.

Ce lamb, ce shrimps, ce hamburgeri ?
Micii şi cârnatul de pleşcoi scoate diavolul din noi.

In weekend frigem tot ce prindem.

Eu ştiu pe cineva care face prosciutto crudo la grătar.

La mine pe Milcov, sunt câțiva „indieni” cu tricourile suflecate peste burțile explodânde, ce fac grătar in fața blocului.

Puradei fericiți aleargă desculți printre maşini şi consoarte hipnotizate de momentele de lux, dansează languros pe manele, in G minor.

In weekend, toată lumea arde tot ce prinde.

Eu vă salut……dulce-acrişor.
Adrian sunt………..antrenor.

După ce anul trecut Bacăul a avut parte de un festival inedit de teatru şi spectacol stradal,  care a trezit Bacăul din somnul cel de moarte, anul acesta Theaterstock-ul nu se va mai ține. Se pare că nu mai avem in stoc theater.

Unii plâng alții râd. Un ochi plânge altul râde , parcă.
Ca in Zâna Zorilor de Ioan Slavici.

Plâng cei care au fost direct implicați şi au avut de câştigat.
Unii financiar, alții profesional sau sentimental.

Râd cei cârcotaşi, cei invidosi sau cei răi.

Există totuşi şi cineva obiectiv intre cei doi ochi…
Primarul oraşului Bacău.

Jurist de meserie, Cosmin Necula a avut curajul să ia decizia ( cu riscul de a atrage antipatii)  cu legea in mână şi după toate problemele, unele demonstrate altele incă la nivel de suspiciuni, şi a hotărât că ediția a doua a Theaterstock-ului nu se va mai ține. Cel puțin până la lamurirea lucrurilor. Cum a fost făcut festivalul anul trecut ? Cum s-au cheltuit banii ? Când se vor plăti trupele de la festivalul trecut ? Ce finanțarea va avea?
 Lucruri fireşti intr-o lume normală.

Citind declarația Ancăi Sigărtău dintr-un interviu acordat ziaristului Mircea Merticariu, i-am dat dreptate in unele aspecte .
La nivel profesional declara că a venit in Bacău şi a incercat să-i pună la muncă pe unii actori ai Teatrului Bacovia, iar asta i-a deranjat. Şi i-a făcut duşmani….pe unii. Alții nu au avut nevoie de corijări.
Aici o ințeleg perfect. In România la stat, luna trece leafa merge.
Dacă cineva indrăzneşte să te pună la muncă şi să-ți justifici leafa , incep imediat cârcotelile şi săpăturile. Românisme.

Totuşi, nu ii ințeleg supărarea şi dezamăgirea pentru că a doua ediție a festivalului nu se va mai ține ( cel puțin nu sub aceeaşi formă) . Sunt multe necunoscute şi ele trebuie lămurite inainte de o eventuală a doua ediție. Este firesc.
Cine este vinovat…dacă este, vor hotări instanțele de judecată, primarul oraşului trebuie să gândească şi să ia hotărâri cu legea in mână.

Din căte il cunosc pe Cosmin Necula, probabil va face publică intreaga situație. Va publica sub o formă sau alta toate actele şi işi va justifica transparent toate deciziile.