Acest articol este conceput pe bancă, mâncând un biscuite Eugenia și mirosind micuțul buchet de flori pe care l-am cumpărat soției cu mari eforturi financiare, de 8 Martie.

Nu doar stau pe bancă, ci stau și mă gândesc : ce diferență este între bărbați și femei !
Spre exemplu intre mine și soția mea.

Pentru mine, băiat simplu de la țară, sau mă rog, cu profil de țăran, șamponul tre’ să fie și apă de gură și gel de duș și dacă se poate și pastă de dinți. Pentru economie de timp și bani. Ea, citește și eticheta , citește și pe fundul recipientului și face și un resarch pe google să afle despre produsul cu care se spală pe păr.
Mai mult, pentru eficacitate, eu când fac duș aș spăla și vasele in cadă. Tot pentru economie de timp.

Eu ies in 10 minute din casă, devenind astfel cel mai rapid bărbat din lume. Fără să se stabilească asta la vreo probă sportivă a Jocurilor Olimpice. Ea, face 10 minute doar intre camerele apartamentului, se privește în fiecare oglindă sau geam in care își poate admira silueta și deși calcă că o gazelă tot mai șoptește nemulțumită : Ah, ce m-am îngrășat !

Eu, trec prin fața cuptorului , mă uit prin geam, văd friptura rumenită inăuntru și pe mine grăsuț oglindindu-mă in sticlă : Eheee, ia uite ce sărbătoare de băiat !
Ia uite băăă, ce frumos e mușchiulețul astă de la gambă, mânca-l-ar tata pe el!
Un pic de chelie, un pic de burtică, dar frumos cu spume.

Eu plâng ca un pui de lele la filmul Titanic. Ea plânge când vede documentare cu copii săraci.

Dar, facem și lucruri împreună : ne uităm pe Kanal D la serialul turcesc, Kosem. Fiecare cu viziunea lui :

-Băi, sultanul astă ce tare e ! În fiecare zi are câte o cadână . Iar joia pe cea preferată.

Ea spune : – Dacă ești meltean poate eu voi fi sultană și tu eunuc.

Și Industria hainelor face eforturi mari să ne apropie, dar eu mă țin tare. Cu blugi mulați, de balerin nu mă împac bine deloc. Cu lac pe unghii nu mă dau și epilat nici atât nu sunt. Sprâncenele sunt naturale. Noroc că nu sufăr de monosprânceană ca Andrei Pleșu.

Eu dețin un costum negru și 10 treninguri.
Ea are rochițe și fustițe de nu știe fii’miu să numere. Plus pantofi, cât China locuitori.

Când trebuie să plec in deplasare eu îmi fac bagajul in 10 minute. Arunc hainele grămadă și între ele un bidon de vin de țară. Fiind destul de bine organizat, apă minerală pentru șpriț nu iau. Sunt destul de inteligent să știu că găsesc oriunde mă duc.

Pentru ea, ca să își facă bagajul pentru un weekend la munte îi trebuie intervenția stiliștilor, a caselor de modă, semnătura familiei dar și avizul unui profesor in orientare turistică.

Eh, din partea mea de 8 Martie mai bine i-aș da banii pe flori, dar nu se poate. Le testează mirosul, îmi privește gestica când i le ofer și calculează durata cât este ținută în brațele.

Eu nu-s așa. De ziua mea când îmi dă cadou, eu nu verific ce am primit, ci ii spun eficient :
– Hai iubito-n dormitor să-ți văd marca blugilor!

Mă scuzați, trebuie să plec. Pe bancă nu mai pot să stau. Eugenia mi s-a terminat și simt cum se ofilesc florile. Plus că trebuie să înceapă și filmul Kosem de pe Kanal D 😉

La mulți ani, femeie !

Eu vă salut ………..dulce-acrișor,
Adrian sunt………………antrenor.