Acum câteva zile în urmă mă dădeam dăştept şi întrebam, reflexiv, într-un articol: ” De ce-i naşparliu Bacăul? ” . Pe minunatul meu blog, câțiva concitadini mi-au cerut să scriu despre oameni, despre cum sunt locuitorii Bacăului.

Cu riscul de a fi înjurat pe moldoveneşte, am să scriu ce mi-a fătat mintea :
Vreau să menționez din start că în Bacău s-au născut oameni foarte valoroşi ( Bacovia, Alecsandri, Tristan Tzara, Mircea Cancicov , etc.) , dar pe lângă oamenii valoroşi mai există cel puțin o clasă, o categorie care se înmulțeste cu viteza de acuplare a „epurelui” . Cea a „băcăoanului ” .

In primul rând „băcăoanul” e nasol pentru că e țăran. Şi nu țăran de la țară, ăla e un titlu nobil. O spun in sensul de înapoiat, bădăran şi necivilizat. Se ştie că din vremurile cele mai vechi Moldova a fost o regiune săracă, săracă este şi acum iar de la sărăcie vine si lipsa de civilizație. Desigur, în ultimii ani odată cu deschiderea granițelor, mulți „băcăoani” şi-au luat zborul spre țările calde, revenind în urbea lor cu oleacă de fițe, oleacă de civilizație, oleacă de cultură ( gastronomică) , oleacă de lanț de aur la găt , oleacă de maşână , cu „faciamo un giro prin şentru” , murdari de spagheti la gură şi, bineînțeles, cu câte două-trei apartamente sau o viluță cu piscină ( fie ea şi gonflabilă ).

Nu este şukar să generalizez aşa că trebuie să spun că suntem ” inpărțiți ” în două părți…”neegale”. Partea cea mai mică este formată din oameni cu ochii şi mintea deschisă, oameni umblați prin țară şi prin lume, oameni „open-mind” , tineri culturalizați şi cu potențial care în cele din urmă vor părăsi oraşul şi vor pleca în alte oraşe mai dezvoltate. Cealaltă parte, preferată de mine, ca să am despre ce scrie, este partea care-ți dă mâncărimi de cap când o vezi în acțiune. In primul rând limbajul lor iți dă fiori…ştiu, o să spună unii, că e vorba despre regionalism şi că e normal să vorbim cu accent moldovenesc. Nu la asta vreau să mă refer, doar n-o să vorbească toată țara în acelaşi dialect !? Mă refer la nearticularea cuvintelor şi la folosirea lor eronată. Vorba moldovenească îmi place, e normală şi o încurajez, dar greşelile enorme şi destul de multe pe care le întâlnesc la oamenii din urbea noastră mă dezamăgesc.

Ştiu, cu toții facem greşeli , nu suntem lingvişti, DEX-ul are aproximativ 65.000 de cuvinte, nu le putem şti pe toate , dar măcar că se scrie ” băcăuan ” şi nu „băcăoan” sau „parter” şi nu „partier” sau „îmi ” nu ” î-mi ” sau „mă duc la serviciu” nu ” la servici” sau „frumoaso” şi în niciun caz ” frumoas-o ” sau ” tendințe ” nu ” ‘ te-n-dinți …să te…:) ” etcetera. Astea sunt lucruri simple de ştiut, dar greşit folosite preponderent de „băcăoani” .

Nu de mult călătoream cu trenul spre Bucureşti. Odiseea mea a devenit memorabilă. Oamenii de pe bancheta din fața mea se cinsteau finuț cu bere la bidon, poale-n brâu, sălămior şi cârnați cu usturoi, ce mi-a rămas în nas şi pe creier multe ore în acea zi. Ăsta-i „băcaoanul” getbeget , ăsta-i şoldoveanul nostru. Ştiu, o să spuneti că yin toată Moldova e aşa. Desigur, dar pentru că în acest articol este vorba despre băcăuani, am să mă rezum numai la ei.

Cu o altă ocazie am călătorit cu microbuzul…Bacău-Braşov. Lângă mine un concitadin ( „băcăoan” ), mi s-a plâns tot drumul de semenii lui. Zicea cum că am fi necivilizați, că facem țara de ruşine când călătorim în afara ei. După ceva timp, şi-a scos gumița din gură şi a lipit-o de geamul microbuzului. Apoi, de obosit ce era de atâta critică adusă semenilor lui a adormit cu capul pe umărul meu. In sforăiala care acoperea manelele de la casetofonul automobilului şi în somnul lui de prințesă adormită, deodată din corpul lui uman au inceput să-i cadă chestii. O bală firava şi nevinovată se prelingea pe la comisura gurii, un muc impertinent şi obraznic îşi făcea loc să iasă la aer. In momentul ăla mi-am retras „sprijinul politic „pe care i-l oferisem o bucată bună din călătorie şi am tuşit tare, să-l atenționez, retrăgându-mi umărul pe care a adormit. S-a trezit. Bau !

Sub scaunul lui se afla o bancnotă de 1 leu. I-am atras atenția că acea bancnotă i-a părăsit buzunarul, dar el mi-a raspuns : ” Dă-o dracu’ , las-o jos , e doar 1 leu ! ” .
Ei, oamenii ăştia mă dezamăgesc cel mai tare, cei care ii critică dur pe semenii lor, dar ei sunt la fel sau mai rău. Dar culmea, nu-si dau seama. Trist !

Civilizația „băcăoană” se vede şi în terenurile de sport descoperite, făcute de Primărie, care au rezistat doar câteva luni până ce a trecut tzunami- ul uman şi le-a decalotat. Parcurile, puține e drept, dar existente, au fost şi ele hărțuite, aşijderea.

In viața mea trăită în mare parte în Bacău , mi-a fost dat să întâlnesc un gen de femeie… Asta clar e „băcăoancă”. Femeie care n-are după ce bea apă, care e sătulă…de foame , căreia i s-a lipit burta de stomac de flămândă ce e, dar care la club, noaptea, e înțolită dă firmă, parfumată şi boită. Afişează o opulență falsă, artificială şi îşi caută prada ( vreunul cu bani s-o „respecte” şi pe ea ). Iar când ajunge noaptea, dimineața devreme acasă, se descalță de şosetele albe cu scris în talpă ( 26-28 ) ia o gură de borş rece din frigider şi se bagă lângă bunică’ sa în pat, că în cealaltă cameră doarme mă’sa, tac’su , cei 3 frați şi cățelul din dotare. Varianta asta există şi la masculin, numai că acolo se lasă şi cu o maşină luată în rate pe viață.

Fac apel la „băcăoani” …înainte să dăm cu pietre în politicieni ( care nu trebuie nici uitați şi nici iertați ), hai cu toții să ne „auto-cizelăm”. Dacă nu putem face nimic, măcar sa păstrăm ce este deja făurit. Să invățăm să fim mai modeşti, să ne-ntindem cât ne ține plapuma, astfel nu mai devenim ridicoli, să „furăm” ce-i bun din comportamentul românilor din alte oraşe mai mari şi mai dezvoltate. Să ne ținem „aifoanele” intr-un buzunar iar în celălalt cojile de semințe, chiar dacă sunt biodegradabile.

Fac şi o propunere realistă Consiliului Local : în loc să cheltuiască banii aiurea mai bine investesc în noi. Să urce, măcar pe 75.000 dintre locuitori, în trenuri şi să plătească drumul plus o pungă de semințe gratis până la Sibiu sau Cluj, într-un periplu în care să vedem oamenii civilizați, că-s tot români ca şi noi.

Asta ar fi o investiție bună !

Să fiti cu minți…….. şi fără frică………………… sunt „băcăoan”……………………. cin’ se oftică?